ARTIST POP GHEORGHE

GRAVORUL GHEORGHE POP DIN HĂȘDATE
ȘI GRAVURILE SALE DE LA MUNCELU MARE



         Primii gravori români cunoscuți din Hășdate sunt Mihăilă Muntean, Petre Potcoavă și Urie, pomeniți înscriși, la 1777, în Breasla gravorilor din zona Gherlei. Nu cunoaștem stampe cu semnătura lor. La interval de un deceniu, din 1787, datează cea mai veche stampă semnată de gravorul Gheorghe Pop din Hășdate.

         Se afirmă că Familia Pop din Hășdate a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, din Moldova, în urbariul satului, datând din anul 1737, fiind înscrisă sub numele Pop - Moldovean. Nu se știe sigur, ci doar se presupune că Gheorghe Pop ar fi învățat arta gravurii în lemn în Moldova, unde, după 1750, mai ale la Mănăstirea Neamț, s-a statornicit o veritabilă pleiadă de călugări gravori, precum: Ghervasie, Ioanichie, Constandie, Simion, Teodosie și Mihai, de la care, între anii 1785 și 1852, ne-au rămas, alături de gravurile de carte, un număr important de stampe. Faptul că nici el și nici părintele său, Pop Moldoveanul, nu apar înscriși, la 1777, în Breasla gravorilor din ținutul Gherlei poate să îl explice, credem, considerente de ordin confesional, pomenita asociație fiind patronată și tutelată de către însuși protopopul român unit al Gherlei. Deloc întâmplător, la 1797 activa în cadrul imprimeriei românești de la Blaj tipograful și gravorul Pavel Iclozan, înclinăm să credem din Iclod, de lângă Gherla, căci alt Iclod transilvan nu există.












         Nu știm sigur , ci doar bănuim că, între 1787 și 1825, în Hășdate și în alte sate din jurul Gherlei, au existat și alte familii de zugravi care s-au ocupat cu practicarea acestui meșteșug artistic. În schimb, Gheorghe Pop a fost și este considerat, de către toți cercetătorii fenomenului spiritual artistic, drept cel mai important dintre artiștii țărani consacrați acestui gen al artei gravurii în lemn în decursul secolelor XVIII și XIX din localitatea Hășdate.

         Cercetările intreprinse în veacul ultim au identificat următoarele 12 gravuri semnate și datate ori numai semnate de Gheorghe Pop:

1. Botezul, Tăierea capului Sf. Ioan, Sf. Alipie, Sf. Simion. 1787
2. Scene din viața lui Alexandru cel Mare. 1798
3. Iisus Hristos Împărat și Mare Arhiereu. 1806
4. Sfântul Arh. Mihail. 1807
5. Pogorârea de pe Cruce. 1811
6. Scene din romanul popular Alexandria. 1817
7. Sfântul ierarh Nicolaie. Primul sfert al sec. XIX
8. Cei patru evangheliști. Primele decenii ale sec. XIX
9. Maica Domnului cu Pruncul Iisus. Primul sfert al sec. XIX
10. Masa Raiului. Primul sfert al sec. XIX
11. Cina cea de taină și Martiriul celor 40 de mucenici. 1824
12. Scenă din romanul popular Alexandria. 1825

         Cercetarea de față le alătură un număr de alte 4 gravuri semnate și datate, anume:Patimile Domnului (1805), Maica Domnului, Iisus și șapte sfinți (1806), Judecata de Apoi (1809) și Deisis și cinci sfinți (1812), o gravură semnată, anume Adorarea Maicii Domnului, de asemenea îi mai atribuie alte 4 gravuri, și anume: Sfântul Gheorghe omorând balaurul (ante 1786), Răstignirea Domnului (sf. sec. XVIII), Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (cca. 1800) și Maica Domnului, Iisus Hristos și paisprezece sfinți (cca. 1812).

         În opinia noastră, noul repertoriu al gravurilor datorate lui Gheorghe Pop poate arăta astfel:

1. Sfântul Gheorghe omorând balaurul [ante 1786]
2. Botezul, Tăierea capului Sf. Ioan, Sf. Alipie, Sf. Simion. 1787
3. Scene din viața lui Alexandru cel Mare. 1798
4. Răstignirea Domnului [sf. sec. XVIII]
5. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului[cca. 1800]
6. Patimile Domnului. 1805
7. Iisus Hristos Împărat și Mare Arhiereu. 1806
8. Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Hristos și șapte sfinți. 1806
9. Sfântul Arh. Mihail. 1807
10. Adorarea Maicii Domnului [înc. sec. XIX]
11. Judecata de Apoi. 1809
12. Pogorârea de pe Cruce. 1811
13. Deisis și cinci sfinți. 1812
14. Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Hristos și paisprezece sfinți[cca. 1812]
15. Scene din romanul popular Alexandria. 1817
16. Sfântul ierarh Nicolaie. [primul sfert al sec. XIX]
17. Cei patru evangheliști. [primele decenii ale sec. XIX]
18. Maica Domnului cu Pruncul Iisus. [primul sfert al sec. XIX]
19. Masa Raiului. [primul sfert al sec. XIX]
20. Cina cea de taină și Martiriul celor 40 de mucenici. 1824
21. Scenă din romanul popular Alexandria. 1825

Cu siguranță că, în decursul celor peste trei decenii de activitate artistică, Gheorghe Pop a gravat și imprimat și alte icoane, unele rămase anonime, altele, datate și semnate, încă necunoscute.

         Cele 12 gravuri în 18 exemplare datorate lui Gheorghe Pop, identificate în biserica satului Muncelu Mare, atestă, și ele, activitatea meritorie în lumea satului transilvan a unui gravor român desăvârșit în arta sa. Că el a putut împărtăși rigorile acestei arte și meșteșug în Moldova o dovedește concepția sa artistică, stilul și maniera aprooape identice cu cele ale gravorilor de la Mănăstirea Neamț. Desigur, acasă, la Hășdate, gravorul a avut alt statut și alte posibilități. A avut familie și gospodărie, pământ arabil, acareturi și animale. Tiparnița, în speță presa de gravat, hârtia și restul consumabilelor, inclusiv stocul de gravuri, vor fi încăput în una sau două încăperi. În mod cert, Gheorghe Pop a fost un artist român luminat, un om umblat prin lume care știa să scrie și să citească atât în limba română cu slove chirilice și litere latine cât și în limba latină. A fost, de asemenea, un cunoscător al scrierilor noastre vechi și a erminiei biyantine, dar și a creațiilor artistice ale vremii din țările vecine Transilvaniei. Va fi avut, desigur, propria colecție de stampe și propria bibliotecă.

         Esențiale și definitorii pentru activitatea gravorului au fost inspirația și instinctul plastic, talentul dovedit și dăruit cu prisosință lumii în care a trăit și posterității.

Florian Dudaș

(Fragment extras din lucrarea Gravurile românești vechi de la Muncelu Mare)






ARTIST POP ONISIE

ARTIST POP SIMION

DULGHER POP SIMION